Educatie pentru Patrimoniu

Dar… lumea s-a schimbat dramatic in cei 60 de ani de cand revista de care va vorbesc a disparut. In primul rand, a explodat stiinta, transformandu-se in principalul motor al economiei si al societatii mondiale. In al doilea rand, lumea inginerilor, a tehnologiilor, in general, a scurtat distanta pana la laboratoarele savantilor, cu efectul teribil ca tot ce apare nou in mintile cercetatorilor este imediat testat, proiectat, pus in serie zero si apoi lansat catre cele 6,6 miliarde de terrieni ca bun public. Iar al treilea punct de vedere legat de schimbarea lumii, dar si de Jurnalul stiintelor si al calatoriilor este ca… geografia s-a incheiat. Adica: Pamantul a fost complet cartat, practic metru cu metru, sondat pana la adancimi de kilometri, marile sunt spionate de sateliti care observa orice deplasare de nava, atmosfera e controlata de meteorologi care nu mai dau gres. De aceea, Jurnalul… de care v-am vorbit nu si-ar mai avea locul in peisajul cultural de astazi – luati in maini orice exemplar al celebrei National Geographic si imi veti da dreptate, caci chiar si aceasta superba revista s-a schimbat dramatic.

In Descopera, revista care ne indeamna sa descoperim, redactorii si-au dat seama de gustul publicului actual si de noile trebuinte ale cititorilor tineri – vorbesc de cei curiosi, de cei care vor sa stie cum ticaie masinaria lumii. Care masinarie a  devenit profund culturala, in pofida pretentiilor kitsch-ului si ale senzationalului ieftin. De aceea, aduse la spiritul si mintea veacului XXI de echipa revistei Descopera, stirile din stiinte si tehnologii se impletesc cu imaginile din spectacolul lumii, asa cum si trebuie sa se intample pe o planeta alfabetizata in procent de 89%-90%. De aceea ideea de a prelua in pagini bijuteriile culturale ale lumii mi se pare salutara.

• Lisa Gerrard, vocea libertății din Gladiatorul. „Cânt în limbajul inimii, o limbă pe care o știu…
• Monica Vitti, regina filmului italian

Ceea ce se numeste Patrimoniul UNESCO a inceput sa „curga“ in paginile revistei – pe care eu mi-o doresc o publicatie a liceelor si gimnaziilor – si va avea probabil o urmare, caci si Consiliul Europei, si Uniunea Europeana si-au deschis liste de comori ale Batranului Continent. Vor defila, asadar, in pagini, alaturi de manastirile Bucovinei si ale Olteniei, cetatile dacice, Delta Dunarii – rezervatie a biosferei pusa sub protectia UNESCO –, apoi, sper eu, descrieri ale patrimoniului imaterial (stiati ca, la o eventuala intalnire cu extraterestrii, printre dovezile de inalta creativitate ale lui Homo sapiens va fi prezentat si Calusul?)
si, mai pe larg, artefactele pentru care arhitec¬tii si constructorii din Istoria Romaniei dar si a intregii planete merita aplauzele societatii umane.
 
Comisia Nationala a Romaniei pentru UNESCO, la care activez nemijlocit, are ca sarcini principale atat protectia acestor monumente – alaturi de Ministerul Culturii si Cultelor si de administratia locala –, cat si, obligatie foarte importanta, educatia pentru patrimoniul cultural. Ceea ce cred eu ca Descopera, ca partener al CNR-UNESCO, face foarte bine. si ii provoc pe redactori sa se implice intr-o actiune esentiala privind averea culturala a romanilor: dezvoltarea muzeelor scolilor. Judetul Constanta este primul pornit pe aceasta cale, cu 104 scoli avand propriul lor mic muzeu (profesoara Adriana Gheorghe este sufletul miscarii educationale) si eu va pro¬pun ca, impreuna, Comisia UNESCO, revista Descopera si universitati din tara sa se implice in propaganda pentru mobilarea unor asemenea micromuzee, in desfasurarea unui concurs national al muzeelor scolare, in editarea de timbre, chiar si de medalii. Albumele cu patrimoniul sunt o alta dorinta secreta a mea, dar asta, cum ar spune Rudyard Kipling, este deja o alta poveste.